Percepţia românului despre propria-i ţară este supusă unei modificări îngrijorătoare. Duce undeva spre zona de gri închis, aproape neagră a spectrului, deşi nu există aceste nuanţe în spectrul luminii. Blazarea sau pesimismul, ori amândouă deodată, concură la o imagine deformată şi un orizont lipsit de perspectivă, de parcă toate belelele, tot cei rău sau prost ni se întâmplă numai nouă. Bruma de patriotism şi mândria s-au dus!
Am scris de nenumărate ori despre cauza principală ce l-a îmbrâncit în asemenea hal pe român de s-a dus mai la vale, însă, indiferent de convingerea cu care culpabilizez mass-media din ţară, sunt conştient că nu se va schimba nimic. Sunt mulţi care gândesc aidoma, dar, să o spunem pe şleau!, insuficienţi. În goana nebunească după rating-uri şi tiraje, presa audio-vizuală şi scrisă a pactizat cu ateismul. Orfan de mamă şi de tată, jurnalismul românesc a fost înfiat de moguli ale căror interese sunt promovate pe baza unui concept deloc rafinat, dar eficient: „Scopul scuză mijloacele!”. Nu-ţi trebuie lupă pentru a le vedea scopul! Puterea, influenţa şi banul stors din piatră seacă sunt reperele existenţiale, pentru care nici un mijloc folosit nu este suficient de imoral, cu atât mai mult cu cât cei ofensaţi pentru afrontul la inteligenţa lor reprezintă o minoritate nesemnificativă. Parafrazându-l pe Lăpuşneanu, cel ce a redus raportul cantitate-calitate la istoricul citat: „Sunt proşti, dar mulţi!”, îmi voi susţine argumentul că target-ul şi succesul unor posturi TV şi ale unor publicaţii autohtone derivă tocmai din masa mare de spectatori şi cititori labili emoţional şi uşor de manipulat.
Dovada că în România se întâmplă şi lucruri bune, notabile pe plan mondial, s-a consumat zilele trecute la Geneva, unde o invenţie realizată pe parcursul a patru ani de cercetare a unui colectiv format dintr-o mână de oameni destupaţi la minte a rupt gura târgului în cadrul unui salon internaţional de inventică. Nu vă pot furniza mai multe detalii, pentru că presa la care m-am referit anterior a mediatizat evenimentul la rubrica „printre altele”. Printre alte scandaluri! Am reţinut însă că este vorba de un superaparat, extrem de performant, care se anunţă de pe acum a fi un instrument imbatabil pus la îndemâna vameşilor şi a celor angajaţi în lupta cu traficanţii, de orice fel, fiind capabil să scaneze un camion sau un container de mari dimensiuni, până la nivel de măruntaie. Roboscan 1M, după cum a fost denumit, este traducerea tehnologică a proverbului în care un minuscul ac trebuie căutat în ditamai carul cu fân.
Ar fi o grosolănie impardonabilă să trec în subsidiar faptul că realizarea inventatorilor români a fost răsplătită cu medalia de aur! Dar ce garanţie mai mare a succesului doriţi decât aprecierile la superlativ venite dinspre ţări precum SUA, Elveţia şi Germania, care au şi făcut comenzi ferme pentru achiziţionarea acestor detectoare? Totuşi, nu mă pot abţine!, mă întreb dacă am fi aflat vreodată, fie şi aşa, în treacăt, despre menţionata realizare a cercetătorilor dacă n-ar fi avut un asemenea succes? Nu de alta, dar şi la ediţiile anterioare inteligenţa românească s-a clasat pe podium sau a fost răsplătită cu menţiuni, doar că, mă repet, buletinele noastre de ştiri le-au ignorat, preferând, ca de fiecare dată, mocirla mondenă, rahaturile scandaloase sau nu ştiu ce bâlbâială politică.
Meritul celor ce îşi sacrifică zile, nopţi şi odată cu ele familiile pentru ca România să triumfe prin cel mai important capital al său, inteligenţa, este cu atât mai mare cu cât fondurile alocate cercetării sunt cele mai mici din Europa. Dar nu numai banii ar fi povara irefutabilă a muncii de laborator, ci şi incapacitatea de a le face cunoscute, de a le produce şi de a le vinde în lumea largă. Cum să discutăm despre investiţia şi promovarea materiei cenuşii, când posturile de televiziune au intrat pe calapodul cel mai nociv, patentat de OTV. Unii îi spun „zeroteve”, considerându-l o nulitate. Nu-i aşa! Este postul care OT-ră-V-eşte ţara, cu toate nenorocirile posibile. Încet, dar sigur, şi celelalte canale mediatice au împrumutat reţeta televiziunii dintr-un apartament, astfel că la momentul actual scandalul cu arestarea unui individ de joasă speţă este mediatizat în exces, de dimineaţă şi până seara, indiferent pe ce post zapezi telecomanda. Nici un interviu, nici un detaliu referitor la Roboscan 1M. În schimb, toate forţele s-au concentrat să-l martirizeze pe unul care a cumpărat cu bani murdari suferinţa, sărăcia şi sufletele oamenilor, clopotniţele bisericilor şi smerenia monahală a călugărilor români de pe muntele Athos.
Refuz să-i pomenesc numele, alăturându-mă celor care prin tăcere nu-i consolidează piedestalul din caş şi telemea!
Cristian Lodroman
Publicat pe AQVILA: 7 aprilie 2009
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.